Gargouille

Fiecare cladire are o viata a ei, o poveste care a inceput cu prima piatra pusa la temelia ei si nu se termina niciodata. Fiecare piatra si fiecare geam este un personaj, care reactioneaza intr-un anume fel si fiecare are o infatisare unica. Nu exista 2 pietre sau 2 ornamente la fel. Oare la cate intamplari au fost martori acesti gargui? Cate povesti au auzit si la cate comploturi au fost partasi fara sa vrea? Pe ploaie, vant sau soare torid, eu au ramas acolo, langa cladirea lor mult iubita. Si totusi ei sunt vii de cate sute de ani si probabil vor ramane si dupa ce noi nu vom mai fi. Vesnic observatori si gardieni. Si, daca esti atent, ii poti auzi susotind intre ei, noaptea tarziu cand nu mai sunt turisti galagiosi sa-i deranjeze. Si sa mai indrazneasca cineva sa spuna ca sunt doar niste statui!